Ceramica fină se deosebea prin caracteristicile toarte cioc. În campania precedentă am considerat că platforma ar putea fi perete sau podea suspendată. După ridicarea structurii de chirpici am constatat că este vorba de o podea suspendată. Dimensiunile sale nu erau prea mari, 1,8/1,9 x 1,6 m din caremotiv nu putea fi etaj (fig. 4a) . Ceramică se găsea doar spre latura de sud, credem că era loc de depozitare (fig. 4c), platforma servind poate ca pat, asemenea situaţii am descoperit la Ţaga în mai multe complexe (Lazarovici Gh. et alii 2003; 2004 ; Maxim et alii 2005).

Fig. 4 L 171/172  a) Podea suspendată; b) structura

Fig. 4c Ceramică sub podea; d) râşniţă

În era au fost observate anumite denivelări (fig. 4a), determinate de bârne masive din substrucţie. În spre peretele de nord a fost descoperităo râşniţă spartă in situ.(fig. 4d).

Construcţia eare o formă suprinzător de apropiată de a locuinţă cercetată mai de mult tot de la Parţa (platforma 166 din nivel 5) unde, de asemenea pe o parte a locuinţei (latura de est) se afla patul, ca să îi zicem aşa, deşi putea servi şi altor funcţionalităţi. Acea avea dimensiunile de cca. 1,2 x 1,7m (unele margini din lăţime nefiind clare). Acolo am găsit şi resturi de la pereţi sau poate lipituri de la un tavan, împrăştiate împreună cu fragmente ceramice şi oase.
În suprafaţa nou deschisă au fost preparate alte aglomerări de chirpici, alungite ca formă, provenind de la complexe Tiszapolgár (P173-174), cele mai multe au structuri de lemn, iar spaţiul dintre lemne este acoperit cu chiprici.

Ca şi la celelalte complexe Tiszapolgár, dărâmăturile de chirpici se ănşiruie de-a lungul pereţilor ele provenind credem noi de la structurile de pereţi de lemn lipiţi cu lut, pentru a feri de vânturi, obicei des întâlmit la construcţiile ţărăneşti din lemn din Transişvania, din cercetările noastre de etnoarheologie (fig. **).

 

 

Fig. 5 Platforma 166

 

Fig.  6a, L 174 b) L 173 c) L 174, L 173, L172

La arderea pereţilor chirpiciul (acolo unde există în cantitate mai mare) pică de-a lungul pereţilor, altori nu ard şi nu îl gîsim căci materialul pentru chirpici nu este ca cel din fazele timpurii ale culturii Banatului (argilă şi pleavă), acesta are argilă, pământ şi resturi organice (iarbă, paie).

Materialul arheologic descoperit a fost imprăştiat fragmente au rămas doar sub „pat”, precum şi râşniţa. Alte vase nu am găsit, dar mai multe amănunte pot rezulta după încheuerea cercetarii substrrucţiei.
Casa Cerbului (fig. 7)
Cercetările au continuat pe întreaga suprafaţă  a blocului de locuinţe. Cu acest prilej am putut constata câteva situaţii generale dar şi unele specifice. Unele au fost observate şi la alte complexe, altele sunt noi. Unele încăperi ale acestei construcţii, dacă nu toate, continuă cel puţin din nivel 7b, deoarece grosimea lipiturilor merge până la baza nivelului 7b.  La reluarea cercetărilor am constatat că acoperirea cu plastic şi lut a păstrat foarte bine complexele ( fig. 8).

Fig. 7a Râmeţi , jud Alba, bârne lipite cu lut
şi vopsite cu var alb sau albastru 

Fig. 7 b Yona Casa Cerbului, a) vedere generală, b) aspect de lucru.

Încăperea A
La aceasta fost studiată structura de bază (stâlpi interiori şi cei de la etaj (etajul fiind cercetat în urmă cu 10 ani), pereţi de nord şi vest.

Structura de bază.

La structura de bază am constatat că sunt numeroase gropi: unele de la stâlpi rămaşi în funcţie, altele de la etajul ultimelor niveluri, altele de la pereţii interiori. Deoarece nu a fost cercetate nivelele inferioare de la P111 este necesară o extindere spre sud a suprafeşei cu cel puţin doua randuri de carouri deoarece Incăperea A şi D (cel puţin deocamdată) continua planul uni construcţii foarte mari din nivelele 7b – 7a, împărţirile pentru nivelele 7c nu ne sunt clare, de aceea enumerăm doar cele din 7a/6. De fapt la cele mai multe dintre „blocurile” de locuinţe unele inceperi erau din nivel 7c şi doar unele încăperi sau amenajari erau din nivel  6 (Lazarovici et alii 2001, p. 105 şi urm.)   

Fig. 8 Incăperea A, structura de bază, nivel 7a/6, vedere spre est

În zona de vest o groapă medievală, care trecea şi în încăperea B, a deranjat parţial podeaua şi peretele interior,  la 1m sud de unde era Capul de cerb. Podeaua primelor etape de locuire avea până acum cinci straturi de lipitură, dar în una din gropi (gr. k) am numărat 8 lipituri şi cercetările nu sunt încheiate (fig. 9a). Săpăturile vor trebui extinse spre sud.  Până la latura de sud a complexului, latură necercetată lasată neatinsă din cauza lipiturilor. La gropi am constatat şi ce se putea observa la lipituri sau preţi că acestea sunt din mai multe etape. Este destul de dificil a aprecia acum mai precis din ce etapă sunt stâlpi, până nu se încheie întreaga cercetare a suprafeţei.

Fig. 9 Casa Cerbului: a)  gr. k, b) gr. i ; încăperea A

În două din gropile centrale se pot observa grupări de trei-patru stâlpi (gr. k şi i: fig. 9). Totuşi, în groapa i se poate observa o groapă mai veche (gr. ia), care avea doi stâlpi din care unul a fost dezafectat la săparea gropii ib în care se pun trei stâlpi ca la groapa k .  Cei cu trei stâlpi ţin de etapa Parţa 6 când se ridică  căte un etaj la cele 4 încăperi.

Fig. 10 a) Stâlpii de  peretele dintre încăperea A şi B;
b) gropile interioare k şi m de la structura etajului şi acoperiş

Gropile de la etaj dublează de cele mai multe ori gropile de la pereţi, iar cele din interior sunt 2 sau 3 ele susţinând structura de lemn a etajului pe care se puneau apoi straturile de chirpici. La multe din locuinţe la etaj erau pereţi din împletituri uşoare sau  mănunchiuri de nuiele.

De altfel în campania predcedentă a apărut un asemenea perete intermediar, picat în picioare pe lipitura 1, căci nu avea fundaţie şi nici nu era lipit (Lazarovici – Merlinii 2005 fig. 19). Asemenea structuri au apărut la etaj, la blocul de locuinţe P42  şi P8 (Lazarovici et alii 2001, I.2, p. 100).