Peretele de nord.

A fost singurul perete preparat. Stâlpii sunt de cca trei dimensiuni. La unele gropi, cele mai larggi la gura stâlpii au fost scoşi cu prilejul reparaţiei şi înlocuiti. În imaginea de jos se poate vedea o asemenea groapă lărgită. Din studierea peretelui se poate observa ca s-a săpat un şanţ, lar de 20-25 cm, lărgit apoi după dimensiunile şi locul stâlpilor. La fixarea stîlpilor este pus pământul  scos din şanţ, rareori de folosesc bucăţi de chirpici şi mai rar pietre (nu se prea afla în câmpie).

Fig. 11 a) VE Stâlpi de la peretele de nord şi peretele de vest al încăperii b) EV

Acolo unde sunt bucăţi de chiprici în groapă şi nu sunt zdrobite ele pică în groapă goală ca urmare a arderii stâlpilor până în fundaţie, apoi treptat se umple groapa cu materiale din straturile ulterioare. Cantitatea mare de lemne, structurile pereţilor, etajului duc la incendii de proporţii unde temperaturile trec de 10000C, având loc uneori vitrifieri ale argilei şi compuşilor ei (Ionescu **). Arderile putenice dar mai ales încălzirea argilelor fac ca focul să dureze, iar arderile sunt dintre cele mai complete.  Uneori am găsit arderi din una sau albele părţi ale chirpiciului. Se vorbeşte de arderi intenţionate, desigur sunt valabile când focul este pus de duşmanii contra cărora se ţin în casă, pe sub paturi, în sanctuar, în pod, la ars în cuptoare marile bile şi s-au ridicat şanţurile de apărare.  Pot fi şi arderi intenţionate, dar trebuiesc demonstrate. La Parţa în nivel 6 arde toată staţiunea, dar găsim numeroase bile de praştie pregătite (vezi mai jos), sistemul de fortificare mai rămâne în uz în nivelul 5.

Podeaua.

Podeaua de la locuinţă, cum am observat şi mai sus are 8 nivele până acum depistate. În campania precedentă am preparat una sau două nivele (din cauza îngheţului uneori cele de la suprafaţă, de la o campanie la alta se distrug. 

Fig. 12 a) trei nivele de podea în preparare; b) structură, detaliu sus; c) vatră neamenajată jos

Toate podelele erau formate din pământ galben amestec cu negru, cu resturi marunte de chirpici şi concreţiuni calcaroase (se află în  vad, în râu, la perimetrul din aval al aşezării). Ele sunt bine bătute având o suprafaţă foarte netedă, ce poate fi şi a fost folosită ca vatră de foc ocazională sau vatră neamenejetă (fig. 12c) uneori au resturi organice pe nivel, deşi ca să prindă lutul galben sunt spălate caci aderenţa e bună. Grosimea lor variază între 3 – 7 cm, rostul lor este de a obţine nivelări şi curăţiri.

Fig. 13 Casa Cerbului: Structura de bază, 

Ele se opresc la cca 4-7 cm de marginea gropilor de la structura de bază. În fazele 7b şi 7a, rar în 7c mai există vetre neamenajate (fig. 12c: şi Lazarovici et alii 2001 în bordeie din nivel 7a, fig. 60), cu resturi de cărbune şi cenuşă sunt mai numeroase. Din nivelul 7b-6, de teama incendiilor, regulile sunt mai severe, vetrele cu gardină sunt refăcute de 3-4 ori (ex. P17/43, P40 şi altele.
După studierea structurilor am constatat că pentru capul de cerb sunt două localizări posibile: una cea indicată anul trecut sau cea din prezent. Localizările puteau fi deasupra intrării sau pe o laterală. Unde am amplasat-o acum nu este se apropie de o structură dar nu am descoperit a doua groapă de stâlp. Varianta veche (2005) este cea mai verosimilă acolo fiind două gropi iar structura bârnei coincide cu traseul peretelui de vest al încăperii B. Fl. Medeleţ, datorită asimetriei capului de cerb presupunea existenţa şi a unei alte structuri.  

Am încercat, pe baza săpării sistemului de gropi de la structura de bază, asociind cu resturile de podea (fig. 14b) să reconstituim întinderea şi amplasarea structurii etajului. O problemă deschisă rămâne zona coridorului spre încăperea B şi dacă şi acesta a avut etaj. Poate prin lergirile spre sud şi vest, care se impun în viitor să se poată clarifica situaţia.

Încăperea B.

Fig. 14 locul etajului şi posibil al capului de cerb
Fig. 14 b Etajul văzut din spre est (sus) şi nord (jos)

Cea mai mare parte a încăperii se a fost distrusă de un semiborei medieval şi de secţiunea lui M. Moga. Dimensiunile sale nu se pot aprecia p\nă nu se extinde suprafaţa spre sud şi vest. De la podea a fost săpate două nivele în campaniile precedente (vezi Gh. Lazarovici et alii 2001, p. 146) şi unul în această campanie, nivel la care s-au oprit săpăturile. 

În zona peretelui despărţitor sunt o serie de gropi duble ceea ce  ar presupune existenţa unei structuri pentru un acoperiş foarte înalt, aici nefiind chirpici de la un eventual etaj. Dar nu este exclusă nici ipoteza unui etaj numau cu lemn nu şi cu lut. In aceste situaţii problema ramane deschisă.

Încăperea C.

La fost studiat etajul, un cuptor cu patru etape de refaceri situat lângă peretele de nord, resturi a două vetre anterioare lîngă colţul de SE şi resturile unui etaj cu două refaceri ale podelei. Au fost suprinse resturi de la peretele de est şi sud.

În campania precedentă cercetările s-au oprit, în zona de nord, la un cuptor ce avea mai multe etape de refacere, iar în zona de nord la o aglomerare ce indica o construcţie cu etaj sau podea suspendată. Cercetările au arătat că este vorba de un etaj. Zona de vest a fost fost săpată de M. Moga.  Dărîmaturile etajului aveau peste 40 cm grosime ceea ce părea suspect, de regula nu treceau de 30 cm, la 40 cm sunt fie două podele fie o podea şi un perete.

 

Fig. 15 Casa Cerbului, zona de N, incăperile C şi D

 

Peretele de est  

Structura de bază a peretelui de est, ca şi peretele de vest al încăperii D, erau formate din stâlpi masivi cu diametrul în jur de 20 cm (cum apăreau gropile intr-o fază), groapa pentru stâlpi avea între 30 – 40 cm, uneori mai largă.

Fig. 16 Incăperea C : a) traseu de perete; b) fragmentul de perete pe marginea podelei de la etaj 

Fig. 16 c) Lipitură pe stâlpul de la parter 
Fig. 16 d)  gropi de la încăperea C şi D

La golirea gropilor s-a observat că unii stâlpi erau scoşi, având groapa lărgită.
Aceştia trec de înălţimea etajului poate până spre coama acoperişului care ar treui să fie în 4 ape deoarece nu sunt spaţii pentru scurgerea apelor decât între blocuri altfel zăpada şi aplele pluviale curgeau în interior.S-a mai constatat existenţa unor stâlpi dubli, mai spre interior de la perete, uneori în aceeaşi groapă cu stâlpii de bază care ţineau de structura etajului.

Pe marginile interioare ale parterului în câteva locuri unde peretele a arse în picioare au fost găsite fragmente de perete în picioare cu urma bârnei (fig. 15). La ultimele două lipituri au fost descoperite de asemenea, tot în interiorul locuinţei, resturi de la lipitura de la podea spre perete în sus, inaltă de cca 15 cm. Acestea aveau urme de netezie de la degete, cum de altfel apare şi în alte locuri (fig. 16). La una arderea era din spre stâlp, la alte din spre locuinţă.

 

Fig. 17 Lipituri pe peretele la parter din diferite etape de reparaţii