Peretele de sud.

Structura peretelui de sud a fost doar parţial cercetată doar gropile observate la nivelul de călcare. De foarte multe ori unele gropi au putut fi observate doar după săparea încă a unui nivel de 10 – 15 cm. Totuşi al avea altă structură decât cel de est. Dar, în imediata vecinătate, au fost descoperite gropi de la structura de bază a etajului, gropi de mari dimensiuni. Aceasta arată că poate fi vorba de un perete interior spre coridor. În cercetările viitoare se vor putea face şi alte observaţii.

Fig. 17b. Peretele de sud

Peretele de vest şi nord.

Peretele de vest este in săpătura lui M. Moga sau dincolo de ea. Peretele de nord nu a fost studiat decît stâlpul din colţ unde se afla o groapa foarte adâncă.

Podelele de la parter
Cercetarea lor nu este încheiată deoarece zona cuptorului trebuia cercetată şi în partea de nord. Cum acolo suprafaţa era mai mică de 1m2 exista pericolul de a nu fi observate anumite detalii şi se tăia legătura cu complexele de la nord de Casa Cerbului.

 

Fig. 18 Podelele privite din spre est cu patru lipituri;  în faă gropile de la peretele de est

Cele patru rânduri de lipituri (fig. 18-19), deşi cercetarea nu este încheiată deoarece cuptorul nu a fost preparat, vatra sa necesitând studierea pe o suprafaţă mai mare, ca şi peretele de nord, sunt realizate din straturi groase de de 3 la 7 cm, uneori şi în funcţie de denivelările care au apărut.
În perimetrul încăperii C am coborât doar la nivel Parţa 6 dar se constatu în jos vetre deranjate la săparea gropilor de stâlp pentru etaj din faye mai vechi, foarte bine realiyate şi arse deosevit de puternic. Asemenea vetre groase, bine arse nu am găsit în nici unul din cele peste 60 de locuinţe, au urme de vitrifiere. Asemenea temperaturi nu se obţin decăt prin suflare cu foale de aer.  Primele lipituri conţin mai multă cenuşă şi argilă de culoare deschise (posibil caolin deşi nu se află în zonă, poate o argilă fină), cenuşa fiind bătură din cauza argilei are o consistenţă deosebit de tare. Am întâlnit o asemenea situaţie la vetrele unui cuptor pentru topit şi prelucrat aurul în  Cheile Turzii - Peştera  Ungurească tot în campania din acest an (vezi Lazarovici et alii CCA 2006).

Lipiturile din spre cuptor erau mai bine arse decît cele din restul locuinţei, fiind favorizate, foarte probabil, şi de cădura de la cuptor fie de la grinzile etajului (fig. 19b).

Fig. 19 a) Lipituri în încăperea C la parter; b) trei lipituri pe  latura cuptorului

Din imaginea alaturată (fig. 19c) se poate observa foarte clar coacerea ultimelor două straturi de lipitură. Se mai poate observa oete de cenusă cu argilă, pete de argilă şi fragmente de chirpici, plus resturi de cărbune. Desigur, daca se vor face unele analize se va putea spune mai mult despre conţinutul acestor straturi.

c) lipituri din spatele şi marginea cuptorului

Etajul

Fig. 20 a) Podeaua etajului cu trapa de urcare din colţul de SE; b) peretele de est

Peretele etajului (fig. 14-15)

O parte a peretelui de vest, pe lungimea cuptorului, a fost cercetată şi se observa clar,  încă din campania precedentă (Lazarovici et alii 2006, fig. 27-28, 39 Lazarovici – Merlinii 2006, fig. 27-28, 39), urmele unei structuri de pari grosi de 3-4 cm. Resturi ale peretelui de est, răsturnat peste cuptor erau clare. Peretele era montat pe podeaua etajului. Prin rupere (fig. 14-15) în partea rămasă in situ,  se observa structura interioară de pari înfipţi vertical, în lutul din podeaua etajului (Lazarovici – Merlinii 2005, fig.  27-28, 39).

Structura peretelui era din pari şi despicături de pari puşi vertical (fig. 21a), iar pe acoluri structuri de nuiele, ce formează structuri uşoare (întâlnite la etaje ca ex. la peretele de e al P43. Peretele era lipit din două părţi, ceea ce inseamnă că servea ca margine la etajul încăperii D (cercetat în campania precedentă : Lazarovici et alii 2005). Bârnele care se pot observa, unele despicate, ţin de structura de bază, fiind sesizate şi în podea la parter, cam în aceeaşi zonă (diferenţă de cca. 30 cm pe lăţime, ceea ce era nesemnificativ (fig. 16d). 

 

Fig. 21a Peretele de est b) urme de bârne şi nuiele, peretele de est 

În plus, o parte a peretelui era răsturnat peste cuptor, nu spre colţ dar de la jumătatea cuptorului (fig. 14-15). Aceste peret se rupe şi se prăbuşeşte în spre ambele etaje. Uneori el se despică în două şi apar structuri de pari cu faţa în sus (fig. 21b), în ambele camere (C şi D). Aşa ne explicăm dece în incăperea D, la aetaj nu am găsit urma întregului perete.
 Peretele de la etaj a fost mai evident după demontarea unora din lipiturile de la etaj. Atunci s-a văzut clar că acesta pică peste podeaua etajului şi ambele peste cuptor (fig. 14-17c). Partea ruptă, cercetată în campania precedentă nu reprezenta baza de pe sol, nici una din găuri nu continua în sol se opreau pe el.

     Peste dărâmaturile etajului au fost observate diferite structuri, unele provenind de la peretele de est, altele de la cel de  vest care se afla, foarte probabil pe la mijlocul săpăturii lui M. Moga.