Podea etaj

După îndepărtarea pereţilor laterali, picaţi peste podea şi reconstituirea structurii lor am observat existenţa unor rupturi ale podelei şi ridicarea unora în sus, intr-un caz la vertical. Acestea ridicături sau goluri corepund unor gropi de la stâlpii de sprijin ai etajului. La diferite nivele de indepărtarea resturile gropile de stâlp se conturau foarte bine (fig. 22a-b).

 

Fig. 22 Podeaua de la etaj cu urme de stâlpi 

Fig. 23 structuri de bârne despicate de la podea

Gropile formează o linie cu un aspre sud, la capătul platformei etajului, spre sud, la cca 2 m şi alta spre est (fig. 22 jos).

Structura podelei de la etaj (fig. 23-26)
Podeaua de la etaj avea o structură masivă din bârne despicate (fig. 23), puse una lângă alta, uneori cu distanţe foarte mici între ele (1 cm), alteori mai mare 3-4 cm. Bârnele la ardere păstrează resturi de cenuşă sau funingine.

Arderea este foarte puternică, dar nu am găsit urme de vitrifiere, cum apare uneori. Arderea bârnelor este completă, nu sunt urme de cărbune.

Fig. 24 Structura, a)dimensiunea şi b) dispunerea bârnelor de la structura etajului

De la bârna transversală s-a păstrat un rest de urmă grosimea ei nu poate fi apreciată, dar credem că era pe cant, fiind mai mică decât cele longitudinale. Bârnele pe care stă lipitura sunt orientate NS, în vreme ce bârna transversală (EV) iar spre capătul de est este una una din gropile de mari dimensiuni, probabul cu doi-trei stâlpi. Din păcate, bârnele transversale foarte rar lasă urme, ele fiind sub bârnele longitudinale şi lutul nu ajunse la ele decât rareori. La unele din locuinţele cu etaj am găsit asemenea bârne transversale, de obicei erau mai groase sau puse pe cant (Lazarovici eta alii 2001,  p. 168, fig. 124). Barnele longitudinale erau clare (fig. 26).

Primele vetre.

Fig. 25 a) locul vetrelor, b) vatra 1

Fig. 26 Casa Cerbului C, structura podelei etajului şi profil prin cuptor

Pe nivelele de călcare au fost constate urmele ale unor vetre neamenajate, sau poate vetre sezoniere (în sezonul rece se pot muta în funcţie de vânturi) sau determinate de alţi factori. La primele două niveluri, când cuptorul nu funcţiona, a fost descoperită căte o vatră, spre colţul de sud-est. Vatra 1 era dizlocată, vatra 2 tăiată. Vatra 2 era foarte groasă (8-9 cm), ardere puternică, iar suprafaţa era uşor vitroasă.  Pe ea puteau fi arse şi credem că s-au ars vase date fiind temperaturile ridicate.

Cuptorul

Cercetarea cuptorului, începută în campania precedentă (partea din spate şi bolta interioară)(Lazarovici et alii 2005, fig. 25-26; Lazarovici, Merlini 2005, fig. 26), a continuat în acest an în zona din spre interiorul locuinţei. Cercetarea s-a făcut pe măsura demontării etajului şi pereţilor şi a continuat cu studiul podelei.
Pe cuptor au fost observate urmele lipiturilor podelei constatând ridicarea cuptorului într-o etapă timpurie, nu cea mai timpurie (fig. 25a). Tot în zona cuptorului au fost sesizate urmele a unor pereţi de la parter şi unii de la etaj. Cei de la etaj au fost demontaţi în campania precedentă.
Cuptorul a avut trei reparaţii ale vetrei şi două la boltă făcute din interior. Unele reparaţii s+ao observat şi de la exterior, dar acestea arderea  era din ambele direcţii (din interior de la funcţionare şi din exterior de la arderea casei şi etajului.

Pentru ca etapele de construcţie ale cuptorului să fie evidente au fost păstrate părţi din vatră la diferite nivele de reparaţii, la fel pentru exterior. În înterior s-au ubservat 2 reparaţii şi la vatră şi la boltă, la exterior două lipituri ale podelei peste boltă. Deci cuptorul avea trei etape de funcţionare (construirea şi 2 reparaţii).

Fig. 27 : a) structura cuptorului sub dărâmaturi; b) bolţi şi vetre după demontare

Reparaţiile  la vatră şi bolta din interior a cuptorului sunt evidente  (fig.  27-28).

Fig. 28a Cuptor, vetrele, bolţile, în timpul demontării şi după demontarea dărâmăturilor.

Reparaţiile din exterior se pot observa în fig. 27b.
O problemă studiată, dar nu lamurită complet era înălţimea la care mergeau podelele pe bolta cuptorului. Noi le-am prins pe cca. 10 -15 cm, dar este posibil să fi fost mai mult deoarece după prăbuşirea bolţii, la arderea şi distrugerea încăperii  aparteneţa diferitelor straturi de lipitură nu mai era posibilă de stabilit exact.

Fig. 29.  Cuptorul cu vetrele (V1-v3), bolţile (b1-b3) şi podele (p1-p3)
care merg pe bolta cuptorului în exterior 

La studiul reparaţiilor au fost observate mai multe detalii care nu îşi găsesc locul într-un prim raport, dar sunt necesare pentru a cunoaşte măiestria, priceperea şi stăpânirea diferitelor tehnologii pe care meşterii şi constructorii de la Parţa în neolitic le stăpâneau. Această încăpere se pare că avea rol gospodăresc, cuptorul serviind la pregătirea hranei şi la încălzit în sezonul rece. Cea mai bine confecţionată este vatra doua a cuptorului, podeaua era mai bine bătută, în comparaţie cu podeaua 1 şi 3. Pe asemenea vatră se puteau arde şi vase.